Totalul afișărilor de pagină

sâmbătă, 6 octombrie 2012

Sfârșit

E bocet greu, e jale, chin,
Sfârșit grav de destin.
E frig și gri în cimitir,
Miros de plumb amestecat cu mir.


Și se aud în depărtare,
Țipete și scrâncete de jale.
Soarele privește crud din cer,
Pământul zace în mister.




Florile, tăcute, plâng și ele,
E început de dor și chinuri grele.
Și salcia stă aplecată,
În rugăciune cufundată.

Printre morminte curg, la vale,
Râuri de lacrimi și de jale.
Și-n aer se simte durerea,
Iar în pământ e mângâierea.

Greu de trăit, ușor să mori,
Apoi ajungi pământ acoperit cu flori.
Udat de dor, lacrimi amare,
Se așterne praful...e uitare...