Vino, azi timpul
n-are timp,
Iar orbi și muți în
van ne mint.
Tu, din priviri
tăcute pierdut mă cerți,
În ochii-ți de
miere, cu drag mă ierți.
Vino, azi viața
n-are viață,
De vezi o noapte
grea, e pură dimineață.
Pe chipul tău de
stele zace mândră, luna,
Eu
n-am să aștept aici, pe veci, întotdeauna.
Vino, azi
întunericul e alb,
Din lună curge
râul, în care eu mă scald.
Pământul în flăcări
aiurea mă reneagă,
Iar
îngeri și demoni cu viața mă așteaptă.
Vino, azi Pământul
e pătrat,
Iar fără de
picioare, am mers în lung și-n lat.
Cu trup fără de
suflet și suflet făr’ de trup,
Oamenii de ceară,
file din viață rup.
Vino, azi viața are
timp,
Iar întunericul e
doar rotund pământ,
De simți că
sufletu-ți aleargă,
Tu doar privește,
iartă și așteaptă...
