Spirit citadin

Zi de zi, tot pe vechile trotuare,

Mergând parcă într-un vis,

Vezi făcându-și loc sub soare,

Cu ochi negri, alb abis,

Printre anii trecători,

Privind vag, miile de călători.

Unii-s amețiți de viață,

Alții de alcool,

Unii-s pură dimineață,

Alții, stropi de etanol.

Cară viața în spinare,

Lasă urme albe, adânci,

În praf vechi, pe trotuare,

Cu priviri albastre, lungi.

Draga lună, ce dispare,

În strălucirea dimineții.

Pe chip șade palid soare,

Visători pe șirul vieții.

În amiezi dogoritoare,

Lasă-n urma lor parfum,

Cu priviri amețitoare,

Călători pe al vieții drum.

Zi de zi, tot pe vechile trotuare,

I-am văzut, ședeau tăcuți,

Cu priviri rupte din soare,

Ori prea tineri, ori prea trecuți.