Totalul afișărilor de pagină

luni, 17 decembrie 2012

Fluture de decembrie


Avea aripii vii și colorate,
S-a născut și s-a izbit de gheață,
Nu știa ce-i aia moarte,
Era iarnă, frig și o albastră dimineață.


 

Gerul l-a cuprins, sufletul i-a amorțit,
Oceanul alb, l-a furat în vâltoarea lui.
Se ruga să mai trăiască, până la asfințit,
Căuta cu gândul doar căldura soarelui.





 
Avea sclipiri naive, dulci și cristaline,
Gerul îl certa, parcă mult prea crunt,
El, cauta flori și miresme divine,
Și a încercat să zboare cu primul albastru vânt.

 
A zburat, dar în neștire a căzut,
I-au crescut aripi fierbinți de gheață,
Se simțea trădat de vânt,
Dar primea o altă viață.


Era mândru și fălos,
Mirosea dulce ca mierea,
Mort în viață, mort frumos,
Ce din gheață-și lua puterea.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu